sâmbătă, 3 aprilie 2010

Dau cuvant ca nu mor curand (II)

Din seria intamplarilor in care unii iau in calcul posibilitatea ca acel moment sa fie ultimul in care ma mai vad vie, azi va povestesc

Barfa intre femeile de serviciu

Acum cateva saptamani, cand inca nu navalise puhoiul de elevi, ma intalnesc pe scari cu doua femei de serviciu. Le salut politicoasa si-mi vad de treaba mea. Ele imi raspund si una dintre ele incepe un nou subiect de conversatie:
-Am vazut acu' cateva zile la stiri ca un motoshiclist o cazut intr-o groapa si-o murit...Doamni feresti di asa ceva! spune ea ingandurata, pe un ton grav.
Continuarea n-am mai auzit-o ca eram la prea mare distanta, dar vad ca si ele ma cam sorb din priviri, in cazul in care ar fi ultima data cand ma vad.

Ce-i drept, e drept; si eu am avut o perioada in care mi-era atat de frica pentru un amic incat il sunam de doua ori pe zi sa ma asigur ca traieste si o luna parca, am stat cu nervii in pioneze. Diferenta intre cazul meu cu amicul si cazul altora cu mine este ca eu ma bazam pe niste ratiuni un pic mai logice, nu doar simplul fapt ca merg cu motocicleta.
blog comments powered by Disqus