luni, 22 martie 2010

Oglinda plimbareata

Asta vara am reusit sa pic artistic cu motocicleta peste mine. Nimic grav, eram intr-o parcare, incercam s-o imping stand pe langa ea, mandrei nu i-o convenit, s-o trantit pe jos ca un copil rasfatat si i s-o rupt oglinda stanga.



La inceput, oglinda cu pricina era ofticata, nu vroia sa se miste deloc. N-aveam chef sa o impac asa ca m-am adaptat si m-am uitat in cealalta pentru orice fel de manevre. Vazand ca nu-i dau atentie, a prins tupeu si a inceput sa se miste singura fix cand eram prin curbe, cu pasager dupa mine. Nici nu stiti ce atletica a fost oglinda aia :) Privea asfaltul,cerul, se dadea peste cap sa-si aranjeze soferii freza cat ma depaseau...in timp ce eu ma gandeam cu groaza ce sa-i fac sa nu se rupa de tot si sa aterizeze pe parbrizul cuiva.

Problema am rezolvat-o imediat ce am facut un popas: am facut rost de niste banda adeziva, pasagerul m-a ajutat s-o lipesc si felicitari tiristului care mi-a dat-o,ca m-o tinut banda pana in primavara asta cand, din motive necunoscute mie, a refuzat sa mai pazeasca oglinda.

Va dati seama, la o plimbare din weekend iar a prins tupeu si a inceput sa faca giumbuslucuri, bagandu-ma in sperieti. Era mai mobila ca niciodata asa ca am dus-o direct acasa. Am parcat motorul in fata blocului si am fugit sus sa fac rost de leucoplast. Cica nu aveam. Scotch-ul se terminase,maica-mea era prost dispusa... pana la urma am luat niste etichete din-alea pe care se scrie pretul. Inainte sa ies iar afara, chem foarfecul la mine, cobor si ma apuc de lipit. Iau o eticheta, o lipesc in zona critica...mai iau o eticheta, o lipesc pe aproape... se albise oglinda mea. Trimit foarfecul inapoi in casa, chem casca si cand sa plec la farmacie dupa leucoplast, apare un vecin de garaj, care are de toate. Il intreb de banda adeziva,scormoneste, cica n-are dar avea un prieten de-al lui.

Dupa un "Ce faci,mai hodorogule? Noroc ca te mai scot eu din casa", ia din garajul omului niste banda adeziva neagra si ma instruieste cum s-o lipesc ca sa tina. Inconjor "articulatia" oglinzii plus jumatate din tija aia, cand ma intreaba omul:

-Cum te uiti in oglinda asta?
-Ma uit in cealalta, ii raspund fara sa dau vreo importanta.
-Atunci uite pune asa de-a curmezisul, sa tina bine, vine el cu ideea.
Adica sa nu mai pot nici macar sa-mi verific machiajul sau freza, cand fac o pauza. Am refuzat, omul insista. Pana la urma, l-am convins sa lipeasca doar pe marginea de metal, astfel incat la sfarsit, oglinda mea stanga parea ca tine doliu.

Fiind convinsa ca se supara gagica daca umblu cu ea carpita, azi am fost in targ sa-mi iau oglinzi noi. Rog un amic sa vina cu mine, iau pe alt model, mi le monteaza, le reglez si plec acasa sa le duc pe cele vechi. Pe drum, ma uitam in oglinda dreapta, nu vedeam nimic din ce era in spate. Ma uit in cea stanga, il zaresc pe amic. Dau s-o reglez pe astalalta, nu prea vroia. Ajung la garaj, o conving sa stea frumos, la prima zdruncinatura mai sanatoasa, iar se aseaza cum vrea ea. Si uite-asa, acum ma uit in oglinda stanga pentru absolut toate manevrele, doar ca de data asta am cheltuit si bani.
blog comments powered by Disqus