marți, 18 august 2009

Hai,manca-ti-as,la terapie in Serbia




Ai vreun vecin cu simturile mult prea sensibile care face scandal pentru absolut orice? I-ai distrus deja toata casa si tot nu s-a potolit? Am eu solutia: trimite-l la sarbo-terapie :) Adica in orice tara din fosta Iugoslavie, sa aiba doar vecini sarbi.Oamenii aia tocesc pana la limita normalului orice fel de simturi,oricat de sensibile.Garantat,la intoarcere,vecinul o sa te iubeasca nespus de mult pentru ca inviti doar cinci prieteni la o bauta si n-o sa-l deranjeze catusi de putin ca tu faci jogging pe hol,in casa.

Niste sarbi din-astia am avut si eu in camera de langa. Este vorba de un barbat aparent normal, o femeie cu dosul imens si un copil cel putin dubios; la prima vedere,o familie ca oricare alta :) Stati linistiti,asta e doar la prima vedere,ca la a doua sunt niste salbatici.

Primul contact cu ei l-am avut in prima sau a doua zi cand ne-am intalnit pe hol.Eu veneam,ei plecau.Asa cum in Romania am pretentia sa-mi vorbeasca lumea in romaneste,indiferent de natie,tot la fel in Grecia ma straduiam sa vorbesc in greaca cu toata lumea.Abia daca unul dintre noi nu pricepea schimbam limba.Asa am facut si cu sarbii,mai ales ca la inceput nu stiam ce natie sunt.I-am intalnit pe hol si i-am salutat politicos: Kalimera Nu stiti ce priviri de boi mi-o tras toti trei :D


Barbatul
Cei doi soti nu cred ca se inteleg foarte bine fiindca mai mereu auzeam urlete de dincolo de perete si nu orice fel de urlete,ci din alea,ca din jungla. Oamenii ceia tre sa fie tare bogati,ca multe au mai avut de impartit cat au stat prin Grecia :) La un moment dat,prin ultimele zile,s-a saturat si Cearta de camera lor, asa ca s-a mutat pe hol. Astfel,dimineata,cat cautam mancarea sa inghit ceva, aud deodata de pe casa scarii: HANTZ! Curioasa,il intreb pe tata:
-Care urla asa? :O
-Ei,prostii ceia de sarbi...
HANTZ!
-Inca un pic si apar tunuri,tancuri si alte nazdravanii pe aici,pe scara.Stai sa vezi:-> , ii povesteam lu' tata.
HANTZ!
-
Doamne,ce urla. N-o fi ragusit?:D il intrebam curioasa,tot pe tata.Daca tot era singurul din camera...

Spiritul de Tarzan era neincapator.Atat de neincapator incat vesnic erau usile deschise, uneori chiar si aia de la intrare astfel incat odata am vazut fara sa vreau, fundul imens(deci imens!) al sarboaicei.Atata doar ca sarbii astia au un spirit de observatie foarte ascutit, prin urmare, usa mi-a fost duios trantita in nas,lasandu-ma intr-o bezna numai buna pentru a nimeri gaura cheii,sa deschid si usa.

Femeia

La asa barbat care urla peste codru ca sa rezolve orice problema,indiferent de ora si fraierii din imprejurimi trebuia sa existe si o femeie pe masura.In cazul nostru,o casnica putin scolita (asta e strict parerea mea,nu stiu ce invart oamenii ceia) care gatea de rupea norma si din moment ce in concediu imi facea camera sa trazneasca de-a dreptul a tot soiul de mancaruri,nu vreau sa-mi inchipui ritmul de lucru la ea in tara. O fi lipit-o barbatu-su cu superglue de cratite, ca altfel nu-mi explic.

In prima zi,cand m-am intors de la plaja si am deschis usa de la camera, m-a intampinat un miros greu de peste care,desi era sub forma gazoasa, era gata-gata sa ma dea pe spate la propriu.Iar o aparut curiozitatile :)

-Auzi,noi avem peste? il intreb pe tata,nemaitinand minte ce mancare am luat cu noi.
-Nu stiu,imi raspunde el,cu aceeasi memorie de elefant ca mine,la momentul respectiv.
-Pai,vezi du-te si scoate de acolo,ca pute!

Se duce omul,scotoceste,n-aveam peste.Totusi,ceva mirosea. Abia seara,cand am iesit in oras cu niste vecini romani,am aflat ca de fapt,duhoarea venea de la sarb,printre plangeri "Sa-l vezi ce urla, tranteste, se cearta noaptea...azi o gatit aia peste,mirosea peste tot!"

A doua zi la fel,doar duhoarea era diferita: fasole pastai fierte,cred. Oricum, si la mine in casa aparea mirosul asta cand gatea mama,dar nu stiu de la ce mancare e.Acu pestele mai era cumva, dar fasolele ma terminau psihic. Deja incepusem sa ma enervez...cate crasme, fast food-uri si restaurante sunt in Paralia,n-o descoperit si ei macar una? Daca vroiam neaparat sa ma simt ca la mama acasa,inchiriam naibii o bucatarie de la vreo crasma,puneam ceva pe jos si dormeam acolo! Dar nu asa,sa-mi pice nasul zilnic si sa ma gandesc cu groaza la momentul cand o sa intru in camera,in caz ca apucam ora pranzului. Pana la urma,am rezolvat problema: la pranz stateam la plaja.Mai intram in apa,mai o crema anti-parlire, mai o vreme proasta... supravietuiam eu cumva. Chiar daca nu,briza marii e de 10 ori mai misto decat mirosul de tot felul de mancaruri.


Pustiul
La asa parinti veniti din jungla,ce credeti ca putea iesi?Vreun ingeras?Niee,unul la fel de salbatic. In alta zi,dupa cearta aia de pe hol,mai pe seara,aud deodata "POC!POC!POC!". Unu dadea cu pumnii in usa.Probabil ca,spre deosebire de aia mari,pustiul n-avea cu cine sa se certe asa ca s-a luat direct la bataie cu usa :)
-Vezi?Eu ti-am zis ca aduc astia tunuri pe aici,daca n-ai vrut sa ma crezi...ii povesteam lu' tata.
POC!POC!POC! si s-o deschis usa la sarbi.Cred,dupa ce auzeam.

Intr-o alta dimineata,dupa ce am facut ochi datorita scumpului meu telefon:* care canta de unu singur,cand pofteste dumnealui,il vad pe tata cam chior de somn:
-N-ai dormit azi-noapte?Parca erai obosit.
-Ce sa dormi?Daca ai sti ce galagie o fost...Canta o discoteca de afara ca la tigani(se referea la un bar tiganesc,aflat aproape de geamul meu.Barul respectiv ne oferea manele de la 10 seara pana la 2-3 dimineata,plus eventuale urlete,ragete si alte chestii,in functie de cat de bine se intelegeau clientii.Da,toate sunetele de la barul ala depaseau granita termopanelor mele). Apoi,pe la doispe noaptea....si va explic eu mai detaliat:)
Niste copii intelijenti foc,nu stiu ce natie dar banuiesc ca prieteni de-ai sarbului in miniatura au vrut sa joace fotbal. Ce loc mai potrivit si ora mai perfecta puteau gasi decat la 12 noaptea, pe holul unui hotel? Invatau sa joace in nocturna si sigur nu deranjau pe nimeni in special datorita faptului ca erau mari specialisti: mingea ceea nimerea doar in usi,in pereti mai rar si nu cred sa fi ratat vreo usa.Pana la urma,sarbul cel mare,balaur vestit la noi pe etaj si la el pe palier, si-a luat urletele dupa el si a iesit pe hol sa calmeze spiritele.Mai este nevoie sa specific cat a fost de eficient?Nu de alta,dar cand auzi "HANTZ!" taci instant; ca de frica sau de ras prea mult nu stiu, dar taci.
blog comments powered by Disqus