duminică, 6 iulie 2008

Printre mahari (I)




    Totul a  început când mi s-a propus să fac o schiţă a noului stadion din New York.Am fost sunată de patronul firmei care îl construia,Bill Brown.Mi s-a spus că arhitectul firmei e în vacanţă,iar proiectul trebuie să fie gata cât mai repede.De aceea s-a gândit să mă contacteze pe mine.Cică aş fi ultima lor speranţă.Mda..mă rog.

   Pentru a avea şanse mai mari să se mărească suma cu care voi fi plătită,la început am refuzat proiectul:

   -Ştiţi,aş fi încântată să lucrez pentru dvs dar,din păcate,nu pot.Am prea multe comenzi de onorat pentru a mai avea timp şi de stadion.

    -Domnişoară Spencer,care ar fi suma totală de bani câştigată de pe urma proiectelor? întreabă el foarte calm.

    -Asta nu-i treaba dvs!Şi o zi bună că eu n-am ce discuta cu oameni nepoliticoşi!îi răspund şi trântesc receptorul.

    Nu apuc să fac doi paşi că telefonul sună din nou:

    -Mă scuzaţi,n-am vrut să vă supăr.

    -Mda...bine.

    -Spuneţi,dacă v-am plăti dublul sumei iniţiale,aţi accepta?
    -Hmm...mă mai gândesc.

    -Când aş putea să vă sun pentru un răspuns?

    -Peste două zile.

    -O.K.Mulţumesc pentru atenţia acordată.O zi bună,domnişoară!

    -O zi bună şi dvs.

    Adevărul era că,însăşi suma iniţială reprezenta mai mult decât toate proiectele la un loc,dar am sperat la mai mult şi am obţinut.

    Pe om l-am amânat două zile datorită unui proiect care era pe sfârşite şi vroiam să-l termin.Bineînţeles că am acceptat oferta lui Bill,dar dacă pot ieşi cu mai mulţi bani amânând puţin treburile,de ce nu?

   M-am dus jos,pe terasă,să-mi beau cafeaua de dimineaţă.Acolo mă aştepta deja un amic,designer de interior.Colaboram pentru singurul proiect pe care intenţionam să-l termin înainte să mă apuc de stadion.I-am cerut servitoarei mele,Kelly,să-l servească şi pe domnul cu o cafea tare,cu frişcă.

    -Spune-mi,te-ai gândit cum aranjezi dormitorul?încep conversaţia.

    -Cred că până la urmă am să decorez toată casa dupa principiile Feng Shui şi am să te rog s-o proiectezi după aceleaşi principii.

    -Adică ce să-i fac?Concret.

    -Să nu fie muchii ascuţite sau camere cu formă neregulată. 

    -Să înţeleg că tre' să fac o casă cu încăperi rotunde?! 

    -Nu.Dacă au forme de pătrat sau dreptunghi e de ajuns. 

    Cu o seară înainte am fost la o petrecere şi am ajuns târziu acasă aşa că momentan am cearcăne.Iar o mulatră obosită(la propriu),cu o ţigară într-o mână şi o cafea în cealaltă,încruntându-se(din cauza nedumeririi) nu e chiar cel mai paşnic lucru pe care îl poţi vedea.De aceea,amicul meu a redresat foarte rapid situaţia.

    -Să ştii că încerc doar să retuşez puţin proiectul.În două zile îl predau şi nu-l pot amâna fiindcă adineauri m-a sunat Bill Brown ca să-i fac proiectul de la stadion. Peste două zile încep.

    -Bine,am să încerc să repar eu ce n-ai putut tu,zise el resemnat.